În contextul dificil al executării silite, invocarea prescripției poate fi salvarea pe care mulți debitori o așteaptă. Prescripția, termenul legal în care creditorul poate iniția sau continua procedurile de executare silită, este de obicei de 3 ani în România. Totuși, există excepții pentru anumite tipuri de titluri, cum ar fi cele referitoare la drepturi reale, care au un termen de 10 ani.

Procedura de Invocare a Prescripției

1. Identificarea Termenului de Prescripție: Este crucial să identificați momentul exact de la care începe să curgă termenul de prescripție. De regulă, acesta începe de la data la care creditorul ar fi putut să solicite pentru prima dată executarea silită.

2. Contestația la Executare: Dacă ați primit un act de executare, precum o somație sau un titlu executoriu, aveți un termen de 15 zile pentru a formula o contestație la executare. În această contestație, trebuie să invocați că termenul de prescripție a fost depășit. De exemplu, dacă executorul judecătoresc nu a întreprins niciun act de executare timp de 3 ani, puteți invoca prescripția și după expirarea termenului de 15 zile.

3. Inactivitatea Executorului: Dacă executorul judecătoresc a fost inactiv timp de 3 ani, fără a face niciun act de executare, prescripția poate fi invocată. Acest aspect este esențial, deoarece inactivitatea creditorului duce automat la prescriere.

4. Acțiunea în Constatare: Dacă executarea silită a fost deja finalizată de către executor, puteți iniția o acțiune în constatarea prescripției. Aceasta are scopul de a obține o hotărâre judecătorească care să constate că dreptul creditorului de a solicita executarea silită a fost prescris.

5. Cauze de Suspendare și Întrerupere: Verificați dacă au existat cauze de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție. Acestea pot afecta calculul termenului și pot prelungi perioada în care creditorul poate acționa.

Cazuri Practice și Jurisprudență

Decizia nr. 1955/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție: Instanța a constatat prescrierea dreptului de a cere executarea silită deoarece creditorul nu a întreprins niciun act de executare timp de 3 ani.

Decizia nr. 1178/2012 a Curții de Apel București: Instanța a admis contestația la executare invocând prescripția și a anulat actele de executare emise ulterior împlinirii termenului de prescripție.

Concluzie

Invocarea prescripției în cursul executării silite nu este doar un drept al debitorului, ci și o modalitate de a proteja împotriva abuzurilor și de a asigura echitatea în procedurile legale. Este esențial să fiți informat și să acționați prompt, respectând toate termenele legale și consultând un avocat specializat pentru a naviga cu succes prin acest proces complex. Nu lăsați timpul să treacă fără a acționa, deoarece drepturile și liniștea dumneavoastră sunt în joc.

🔍 Informații Juridice, la Zi – Consultații Gratuite!! 📚⚖️ 🙋 Bună ziua, tuturor membrilor din comunitatea noastră activă -- "Informații Juridice la Zi", de pe Facebook! 🌐✨

👉 Ai întrebări juridice?

👉 Ai probleme în domeniul legal? 💁 Oferim Consultații Juridice Gratuite pentru membrii noștri!

🙇Cum funcționează?👇 📲 Contactează-ne pe WhatsApp, la numărul 👉 0758 313 042 👈

pentru a primi consultații juridice gratuite! 👍 ⏰ Termenul maxim de răspuns este de 48 de ore❗ -- suntem aici pentru a vă ajuta rapid și eficient! 🌐 Despre Grupul Nostru❗👇

📚 Resurse juridice la zi!
🤝 Comunitate activă și sprijin reciproc!
🚀 Informații utile pentru toți membrii!
🌟 De ce să alegi Consultații Juridice cu Noi?
🎯 IATĂ : 👇

✔️ Echipa noastră de experți juridici este aici pentru tine!

✔️ Confidențialitate garantată în timpul consultării!

📌 Pasul Tău Simplu: 👇 💁 Alătură-te grupului nostru "Informații Juridice la Zi", pe Facebook!! ☎️ Contactează-ne pe WhatsApp la numărul

👉 0758 313 042 👈

pentru ajutor rapid și calificat!!

🌈 Suntem aici pentru a face dreptate accesibilă pentru toți membrii noștri!!⏳ Alătură-te Grupului Nostru❗ ⚖️ Informații Juridice la Zi -- pe Facebook ⚖️ 🔍 Fii informat, fii pregătit!!! 💼📚🖋️

DATA IVIRII HANDICAPULUI – în situația handicapului congenital și implicațiile asupra drepturilor de pensie conform prev. art. 58 și 59 din Legea 263/2010

• opinie cu privire la corecta completare a certificatului de încadrare în grad de handicap și remedii –
  Ca urmare a modului defectuos de legiferare al Guvernul României cu ocazia adoptării OUG 94/2021 persoanelor cu handicap cauzat de malformații/afecțiuni congenitale le este afectat dreptul de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, din cauză că a fost utilizată o noțiune mult prea vagă și care a lăsat loc de interpretare restrictivă, anume noțiunea de “condiții de handicap”, iar prin sublegiferarea ulterioară făcută de către ANDPDP ȘI CNPP, s-a ajuns la situația în care, data dobândirii handicapului este considerată data eliberării primului certificat de handicap (data primei încadrări în grad de handicap).
  Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a emis către Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Instrucțiunea Metodologică nr. 2/16.12.2021, în care se precizează că “Referitor la obligația pe care o are Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în raport cu prevederile menționate la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006 coroborate cu cele menționate în Legea nr. 263/2010, acestea sunt următoarele: emiterea unui certificat de încadrare în grad de handicap în condițiile legii, destinat deschiderii drepturilor de pensie, certificat care va conține obligatoriu următoarele elemente:
  a) data dobândirii handicapului;
  b) gradul de handicap;
  c) mențiunea că persoana este nerevizuibilă, prin valabilitatea permanentă a certificatului;
  d) mențiunea că certificatul a fost emis pentru aplicarea art. 58 sau 59 din lege”.
  În același document, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap stabilește că “În situația noilor modificările aduse de OUG nr. 94/2021, precum și de faptul că sintagma „ în condiții de handicap ” în contextul Legii nr. 448/2006 se refera doar la perioada în care persoana are certificat de încadrare în grad de handicap, documentul care trebuie menționat la rubrica data ivirii/dobândirii handicapului (punctul III din certificatul de încadrare în grad de handicap), este primul certificat de încadrare a persoanei”.
  În plus, „Cu privire la verificarea îndeplinirii condițiilor menționate la art. 58 din Legea nr 263/2010, modificată și completată prin Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 94/2021, acest demers este, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010, de competenta Casei de pensii teritoriale sau a sectorului municipiului București, în funcție de domiciliul solicitantului”.
  Pornind de la aspectele reclamate de către mai multe persoane, Instituția Avocatul Poporului a inițiat demersuri în vederea clarificării și soluționării acestei problematici, cu concursul actorilor instituționali responsabili. Cele mai recente demersuri au constat în emiterea Recomandării nr. 116/2023 a Avocatului Poporului, respectiv efectuarea unei anchete la sediul ANPDPD, în 26 februarie 2024, în vederea discutării problematicii cu reprezentanții instituției, plecând de la cazurile punctuale ale unor petenți.
  Prin Recomandarea nr. 116 din 4 august 2023, Avocatul Poporului s-a adresat Președintelui Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în legătură cu interpretarea sintagmei „în condiții de handicap” din art. 58 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, realizată prin Instrucțiunea Metodologică nr. 2/16.12.2021 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
  Situația în care se găsesc persoanele încadrate în grad de handicap cauzat de afecțiuni congenitale, în momentul deschiderii drepturilor de pensie în condițiile art. 58, a fost discutată cu reprezentanții ANPDPD, în cadrul instituțional deschis de ancheta efectuată la data de 26 februarie 2024, sub toate aspectele – cu argumente legislative, jurisprudențiale și practice – fiind căutate soluții pentru corectarea situației ce afectează persoanele cu dizabilități care doresc să iasă la pensie.
  Din discuțiile purtate cu ANPDPD, inclusiv cu referire la Recomandarea nr. 116 din 4 august 2023, a reieșit că prevederile conținute de art. 58 din legea pensiilor nu sunt optim formulate și ridică probleme la punerea în aplicare și că cea mai bună măsură de remediere a problematicii dezbătute ar fi una legislativă.
  În acest sens, a fost emis de către ANPDPD împreună cu pârâta Casa Națională de pensii publice, ordinul comun nr. 8872/289 din 14.03.2024 privind aprobarea modelului de adeverință în vederea certificării perioadelor de încadrare în grad de handicap, necesare aplicării prevederilor art. 58 și 59 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
  Analizând acest ordin comun al președinților ANPDPD și CNNPP privind aprobarea modelului de adeverință în vederea certificării perioadelor de încadrare în grad de handicap, necesare aplicării prevederilor art. 58 și 59 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se constată cu ușurință că nu răspunde problematicii sesizate de Instituția Avocatul Poporului și nici nu ține cont de Recomandarea Avocatului Poporului nr. 116/2023, dimpotrivă continuă politica de nerespectare a drepturilor persoanelor cu handicap începută prin chiar adoptarea OUG 94/2021 și continuată prin emiterea Instrucțiunilor 2 din 16.12.2021.
  În consonanță cu incidența legislativă a două domenii, un astfel de Ordin comun ar fi fost benefic atâta vreme cât ar fi avut în vedere ca remediile propuse să nu omită tocmai interesul persoanei cu handicap, astfel cum reiese el din voința, chiar neclară, a legiuitorului, din Decizia nr. 632/2018 a Curții Constituționale Române și, nu în ultimul rând, din Recomandarea Avocatului Poporului nr. 116/4 august 2023, însă nici unul din aceste lucruri nu se regăsește în ordin.
  Forma actuală a art. 58 din Legea 263/2010, așa cum a fost modificată prin OUG 94/2021 creează o inechitate persoanelor al căror handicap a fost certificat pe baza unei malformații/ afecțiuni congenitale. Totodată, se eludează voința legiuitorului, astfel cum a fost decelată din textul normativ al articolului în discuție, de către Curtea Constituțională Română care a statuat prin Decizia nr. 632/2018 a Curții Constituționale Române referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, că:
  “ceea ce a determinat legiuitorul să permită unei persoane cu handicap să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare este faptul obiectiv, indubitabil, că această persoană depune un efort mai mare decât o persoană fără handicap, pentru efectuarea aceluiași tip de muncă”(…) „Așa fiind, o persoană cu handicap, al cărei efort suplimentar în muncă se traduce printr-o uzură fizică și psihică mai accentuată, are dreptul de a-i fi redusă vârsta standard de pensionare, beneficiind de dreptul la pensie în condiții mai favorabile, soluția legiuitorului fiind totalmente justă și rezonabila
  Ordinul comun mai sus menționat nu ține cont de condițiile particulare ale persoanei cu handicap generat de afecțiune congenitală, deși, în lumina interpretării date de Curtea Constituțională Română, se poate aprecia, în mod rezonabil, că o persoană cu malformație/afecțiune congenitală generatoare de handicap a efectuat tot stagiul de cotizare „în condiții de handicap”.
  Art. 58 și 59 conțin noțiunea de „handicap” și sintagma „în condiții de handicap” care deși tinde să fie interpretată, în economia textului legal, ca raportând acordarea beneficiului reducerii vârstei de pensionare la existența unui certificat de încadrare în grad de handicap, toate cele 3 ipoteze legale de la punctele a), b) și c) făcând referire la un anumit grad de handicap (handicap grav; handicap accentuat; handicap mediu), arătăm că o corectă aplicare a legii nu se poate baza exclusiv pe interpretarea literală a textului de lege, ci trebuie să fie în consonanță cu rațiunea avută în vedere de legiuitor atunci când a reglementat prin art. 58 și 59 instituirea unui beneficiu pentru acele persoane care au realizat stagiu de cotizare „în condiții de handicap”. Tot astfel, atunci când aplicarea unui text de lege devine contrară ratio legis împiedicând o mare parte dintre persoanele avute în vedere de legiuitor să obțină beneficiul instituit în favoarea lor, se impune modificarea acelor prevederi legale, chiar și pe care deschisă de art. 9 alin. (5) din Legea 554/2004, în măsură în care emitentul nu o face benevol și nici la solicitarea instituțiilor abilitate ale statului, așa cum este Instituția Avocatul Poporului.
  Cu privire la această problematică, arătăm că în jurisprudența instanțelor de judecată s-a arătat că „modalitatea de completare a certificatului de încadrare în grad de handicap prin raportare la data emiterii primului certificat de handicap ar reprezenta o îngrădire nerezonabilă si nejustificată a drepturilor de care trebuie să beneficieze orice persoană care a prestat activitate pe fondul existentei unui handicap.”
  Noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii- care va intra în vigoare la 1 septembrie 2024, a preluat articolele 58 și 59 (devenite art. 52 și 53), într-o formulare și mai explicită cu privire la faptul că actul care dovedește gradul de handicap este certificatul de încadrare în grad și tip de handicap, menținând neajunsul semnalat, în condițiile în care nu există o formulare legislativă de nivelul legii suficient de clară și rămâne în continuare în sarcina ANPDPD și CNPP explicitarea sintagmei “în condiții de handicap”.
  Aspectele anterior relevate aduc în discuție nerespectarea principiilor ierarhiei și forței juridice a actelor normative, precum și a principiului securității raporturilor juridice în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea legii motivat de omisiunea autorităților în a realiza distincția legală între handicapul congenital și cel dobândit pe parcursul vieții.
  Prin completarea mențiunii „data dobândirii handicapului” cu data emiterii primului certificat de încadrare în grad de handicap se încălcă dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, Criteriile din 31 august 2007 medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 885 din 27 decembrie 2007, inclusiv, Regulamentul din 2016 de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobat prin Ordinul nr. 1261/2016.
  În esență, arătăm că, în general Comisiile de evaluare persoane adulte cu handicap, nu au respectat distincția potrivit căreia, în situația afecțiunilor congenitale, trebuie precizată „data ivirii handicapului”‘ ca fiind congenital/la naștere, „data dobândirii handicapului”, fiind în contextul bolilor survenite pe parcursul vieții.
  Sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap din Romania a fost instituit după Revoluția din 1989, având la bază adoptarea de către Guvernul României a Hotărârii nr. 1100/1990 privind înființarea Secretariatului de Stat pentru Handicapați. Această hotărâre a reglementat aspecte esențiale privind protecția persoanelor handicapate, subliniind că acestea se bucură de o protecție specială, iar statul are responsabilitatea de a implementa o politică națională cuprinzătoare în domenii precum prevenirea, tratamentul, readaptarea, învățământul, instruirea și integrarea socială a handicapaților, respectând drepturile și îndatoririle părinților și tutorilor.
  Ulterior, prin adoptarea Legii nr. 53 din 1 iunie 1992 privind protecția specială a persoanelor handicapate, la art. 1 alin. (2) s-a reglementat că încadrarea într-o categorie de persoane handicapate care necesită protecție specială se face prin certificat emis de comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacitării de muncă de pe lângă cabinetele de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă ce funcționează în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru adulți, și de către comisiile de diagnostic și triaj județene și ale sectoarelor municipiului București, pentru copii. Respingerea cererii de încadrare într-o categorie de persoane handicapate se face prin certificat emis în aceleași condilii.
  Similar, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată prin Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția speciala și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, stabilește că măsurile de protecție specială se aplică pe baza încadrării în categorii de persoane cu handicap, în raport cu gradul de handicap, stabilit în urma evaluării efectuate de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății și familiei. Importanța acestei reglementări este evidentă și în contextul în care, până la data de 29 iunie 1999, nu funcționau comisii de expertiză medicală pentru persoanele cu handicap din subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap.
  Astfel, prin art. 78 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-au reiterat dispozițiile referitoare la reglementarea certificatului de încadrare în grad de handicap: „Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel județean sau al sectoarelor municipiului București”. Potrivit art. 85 alin. (3), încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.
  Astfel, poate fi sesizat că, abia în anul 1992, a fost introdusă reglementarea necesității obținerii unui certificat de încadrare într-un grad de handicap, având natura juridică de act administrativ generator de drepturi. Prin urmare, trebuie acordată o atenție deosebită interpretării corecte a expresiei „data ivirii handicapului”, mai ales în cazul unei afecțiuni congenitale. O abordare restrânsă, cum este cea impusă prin Instrucțiunile 2 din 16.12.2021 ce stabilesc că data apariției handicapului congenital este data solicitării certificatului de încadrare în grad de handicap, creează o interpretare nelegală și injustă.
  Or, având în vedere că apariția afecțiunii congenitale handicapante pentru mulți din cei care solicită aplicarea art. 58 și 59 din Legea 263/2010 a avut loc anterior intrării în vigoare a acestei legi, o abordare restrictivă, în sensul că, data apariției handicapului ar fi data la care s-a solicitat prima dată acest act certificat de încadrare în grad de handicap este evident nelegală, fiind încălcat principiul securității raporturilor juridice în componentele sale referitoare la previzibilitatea legii și neretroactivitatea legii, având drept consecință restrângerea nejustificată a dreptului la pensie în cazul persoanelor cu handicap congenital.
  Legat de încălcarea principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative prin ignorarea distincției legale între handicap congenital ori contractat precoce (în copilărie sau adolescență) și handicap dobândit pe parcursul vieții, reiterăm că problema de drept a apărut recent în practică, de principiu, odată cu aplicarea prevederilor Instrucțiunii nr. 3 din 13 noiembrie 2019, emisă de către Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și a normelor interpretative din cuprinsul Instrucțiunii Metodologice nr. 2/16.12.2021 a Comisiei Superioare, prin care s-a propus interpretarea potrivit căreia sintagma „în condiții de handicap” în contextul Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se referă doar la perioada în care persoana are certificate de încadrare în grad de handicap și că data ivirii/ dobândirii handicapului este data primului certificat de încadrare a persoanei.
  Or, o astfel de interpretare nu poate fi luată în considerare deoarece, în primul rând, emiterea Instrucțiunilor contestate s-a realizat cu încălcarea aspectelor de procedură reglementate prin dispozițiile art. 11 alin. (1), art. 69 și art. 77- art. 78 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dar și pentru că teza juridică propusă este contrară cadrului normativ în vigoare, încălcând art.87 alin.(1) lit. a) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 58 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare și principiul interesului persoanei cu handicap consacrat la art. 3 lit. i) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare.
  Reținând aceste aspecte, redăm dispozițiile legale prin care sunt reglementate atribuțiile Comisiei de evaluare de a stabili data ivirii, respectiv, a dobândirii handicapului de către solicitant.
  Astfel, art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede: Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:
  a)stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă. Evidențiem că expresia folosită de către legiuitor, în acest context, este „data ivirii handicapului”.
  Raportat la acest articol, ar mai trebuie avută în vedere o nuanță cu privire la atribuțiile Comisiei de evaluare. În acest sens, legiuitorul i-a acordat Comisiei de evaluare competența de a stabili încadrarea în grad și tip de handicap. Totuși, observăm că, în succesiunea actelor premergătoare acestor operațiuni, a fost omisă activitatea de constatare a handicapului, aspect ce este de înțeles deoarece afecțiunea handicapantă nu apare pentru prima dată în fața Comisiei de evaluare.
  În mod similar, conform art. 2 din Metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 „Atribuțiile principale din domeniul de activitate al comisiei de evaluare sunt cele prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, după cum urmează: a) stabilește încadrarea adultului în grad de handicap;(…)”.
  Totodată, reținem că, în Anexa nr. I la această Metodologie, este reglementat formularul tipizat al Certificatului de încadrare în grad de handicap, la rubrica „III. Data dobândirii handicapului (.. .), documentul (…)”, specificându-se că „Se completează, respectiv se marchează cu X, numai pentru persoanele care solicită pensionarea în temeiul art. 58 și 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare”.
  Mai departe, potrivit art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.
  Ca atare, examinând Criteriile din 31 august 2007 medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007, observăm că, în funcție de criteriul legat de vârsta de debut a afecțiunii generatoare de handicap, legiuitorul realizează o distincție clară între categoriile de persoane cu handicap congenital ori contractat precoce (în copilărie sau adolescență), cu handicap dobândit pe parcursul vieții, precum și cele menționate expres de lege, sens în care cităm câteva exemple: „Surditate congenitală sau dobândită ”, „ C. debut înainte de vârsta de 18 ani. ”, „ Toate afecțiunile cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit.” Afecțiuni osteo articulare congenitale sau contractate precoce, „ Hemofilia A și B, boală congenitală”, amputații congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescență), unilateral sau bilateral, de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulație membru pelvin, dezarticulație membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile., b) amputații de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă si statut.”, „psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia si de vârsta solicitantului”, „Persoanele dependente de oxigenoterapie de lungă durată, a cărei durată de administrare cotidiană este de minimum 15 ore pe zi, indiferent de vârsta de debut a afecțiunii”.
  Prin urmare, sintagma „după caz, data ivirii handicapului” cuprinsă în art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretată în sensul că, în cazul în care handicapul nu este prezent la naștere (congenital), ci este dobândit ulterior, comisia de evaluare are atribuția de a stabili data apariției handicapului, conform criteriilor privind debutul afecțiunii generatoare de handicap.
  De asemenea, raportându-ne la definiția handicapului congenital, care indică faptul că acesta este prezent de la naștere sau a fost identificat în timpul copilăriei, data ivirii handicapului ar trebui să fie considerată data la care a avut loc evenimentul medical sau diagnosticul inițial ce a atestat prezența handicapului congenital. Aceasta reflectă natura cronică și preexistentă a handicapului congenital și trebuie să fie distinctă de data emiterii primului certificat de încadrare în grad de handicap.
  Normele juridice indicate fac o distincție clară între handicapul congenital și handicapul dobândit. Persoanele cu handicap congenital au suferit de la naștere sau din copilărie de această condiție, în timp ce persoanele cu handicap dobândit au dezvoltat condiția, ulterior, pe parcursul vieții. Prin urmare, data ivirii/dobândirii handicapului ar trebui să fie în conformitate cu această distincție și să reflecte momentul în care handicapul a fost prezent în viața persoanei.
  Așadar, interpretarea anterior expusă se aliniază la intenția legiuitorului de a oferi un tratament special persoanelor cu handicap congenital , recunoscând faptul că acestea au suferit de la naștere sau din copilărie de această condiție. Cu alte cuvinte, recunoașterea pe plan juridic a distincției între handicapul congenital și cel dobândit este necesară pentru a asigura protecția corespunzătoare și beneficiile sociale potrivite pentru fiecare categorie de persoane.
  Decizia Înaltei Curți de casație și Justiție nr. 4131/2020 este de asemenea lămuritoare: „Înalta Curte constată că termenul „ debut precoce ”, utilizat în cuprinsul Anexei la Ordinul comun 762/1992/2007 are un înțeles lipsit de echivoc, acesta semnificând apariția afecțiunii medicale până la vârsta de 26 ani, după cum rezultă din ansamblul reglementării.
  În concluzie, prin modul defectuos de legiferare din cuprinsul OUG 94/2021, Guvernul României, care a folosit termenul vag de “în condiții de handicap”, fără a explicita acest termen prin legislația primară adoptată a generat posibilitatea pentru ANDPDP ȘI CNPP de a reglementa prin ordine și instrucțiuni, în manieră restrictivă, nelegală și neconstituțională, cu privire la drepturile de pensie ale persoanelor ce au desfășurat activitate în muncă în condiții de handicap, generând în cazul concret al persoanelor cu handicap congenital, indiferent de gradul de handicap, o pagubă materială dar și un prejudiciu moral, prin aceea că nu se pot pensiona la momentul în care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege dacă data ivirii handicapului congenital ar fi fost în mod corect, legal și constituțional înscrisă în certificatul de încadrare în grad de handicap ca fiind data la care a dobândit afecțiunea, data stabilită prin documente medicale certe și nu data eliberării primului certificat de încadrare în grad de handicap așa cum s-a procedat în concret.
  Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Casa Națională de Pensii Publice, Președintele Casei Naționale de Pensii Publice, pentru considerentele mai sus expuse pe larg și având în vedere obligativitatea deciziei CCR nr. 632/2018 inclusiv în ceea ce privește considerentele, pot fi obligați în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea 554/2004 la emiterea unui alt ordin/ ordin comun prin care să completeze/modifice ordinul 8872/289 din 14.03.2024 privind aprobarea modelului de adeverință în vederea certificării perioadelor de încadrare în grad de handicap, necesare aplicării prevederilor art. 58 și 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care să elimine situația în care data ivirii handicapului menționată pe certificatele de încadrare în grad de handicap emise în vederea aplicării prevederilor art. 58 și 59 din Legea 263/2010, în situația persoanelor cu handicap congenital, este data emiterii primului certificat de încadrare în grad de handicap și nu data ivirii handicapului, conform actelor medicale disponibile.
  De asemenea se poate obține prin justiție repararea pagubei materiale și morale cauzate de către GUVERNUL ROMÂNIEI prin modul defectuos de legiferare din cuprinsul OUG 94/2021.

handicapcongenital #drepturidepensie

instructiunea2