Avocat Enciu

Categorie: CONTRAVENTII LA REGIMUL SILVIC

  • avocat-enciu obține o victorie crucială în apel, răsturnând soluția instanței de fond

    avocat-enciu obține o victorie crucială în apel, răsturnând soluția instanței de fond

    👨‍⚖️ Tribunalul Vrancea a dat o decizie importantă în cazul apelului declarat de A.A.A. împotriva IPJ Vrancea (Secția 10 Poliție Rurală Panciu). Tribunalul a admis apelul și a anulat procesul-verbal de contravenție, exonerând petentul de toate sancțiunile aplicate. Aceasta reprezintă o victorie semnificativă pentru A.A.A. și echipa sa juridică!

    🏆 Raționamentul instanței

    Tribunalul a reținut că:

    1. Calitatea de transportator profesionist: Petentul A.A.A. a fost acuzat că a transportat mai mult de 20 mc de lemn în 12 luni consecutive, fiind astfel asimilat transportatorilor profesioniști. Tribunalul a constatat că sistemul informatic SUMAL 2.0 nu permitea înregistrarea persoanelor fizice ca transportatori profesioniști în perioada respectivă.
    2. Legalitatea procesului-verbal: Deși IPJ Vrancea a susținut că petentul nu a respectat normele silvice în vigoare, instanța a stabilit că acesta nu avea obligația de a se înregistra în SUMAL 2.0, neputând astfel să respecte aceste norme.
    3. Imposibilitatea tehnică: Aplicația SUMAL 2.0 permitea emiterea de avize de însoțire pentru persoane fizice neînregistrate ca transportatori profesioniști, ceea ce a dus la concluzia că petentul nu putea fi sancționat pentru o obligație pe care nu o putea îndeplini din cauza limitărilor sistemului.

    🌟 Contribuția avocat-enciu

    Un rol crucial în această victorie l-a avut avocat-enciu, care a demonstrat cu succes că petentul nu putea fi considerat vinovat datorită imposibilității tehnice de a se înregistra ca transportator profesionist. Profesionalismul și dedicarea echipei juridice au fost esențiale pentru această decizie justă.

    #Justitie #Vrancea #HotarareJudecatoreasca #Dreptate #avocatenciu #SUMAL #TransportMaterialLemnos #TribunalulVrancea #VictorieJuridica #EchipaJuridica

    🔗 Distribuie pentru a susține dreptatea!

    Această decizie este un exemplu clar de cum instanțele de judecată pot rectifica situații în care legislația și sistemele tehnice nu se aliniază corect. Felicitări tuturor celor implicați! 🙌

    Sper că această postare reflectă corect raționamentul instanței și evidențiază contribuția avocatului enciu. Dacă dorești să faci modificări sau adăugiri, te rog să-mi spui!

    4o

    arata ca solutia e obtinuta in apel, avocat-enciu rasturnind solutia instantei de fond. subliniaza importanta raspunsului Garzii Forestiere Focsani si pastreaza in text integral rationamentul instantei (de pe la jumatea paginii 5 pina la final)ChatGPT

    📢 Anunț Important: Victorie pentru Justiție și Corectitudine în Apel! 🌟

    👨‍⚖️ Tribunalul Vrancea a dat o decizie crucială în apelul declarat de A.A.A. împotriva IPJ Vrancea (Secția 10 Poliție Rurală Panciu). Avocatul enciu a reușit să răstoarne soluția instanței de fond, obținând o hotărâre favorabilă pentru clientul său. Tribunalul a admis apelul și a anulat procesul-verbal de contravenție, exonerând petentul de toate sancțiunile aplicate. Aceasta reprezintă o victorie semnificativă pentru A.A.A. și echipa sa juridică!

    🏆 Raționamentul instanței

    Tribunalul a reținut că:

    1. Calitatea de transportator profesionist: Petentul A.A.A. a fost acuzat că a transportat mai mult de 20 mc de lemn în 12 luni consecutive, fiind astfel asimilat transportatorilor profesioniști. Tribunalul a constatat că sistemul informatic SUMAL 2.0 nu permitea înregistrarea persoanelor fizice ca transportatori profesioniști în perioada respectivă.
    2. Legalitatea procesului-verbal: Deși IPJ Vrancea a susținut că petentul nu a respectat normele silvice în vigoare, instanța a stabilit că acesta nu avea obligația de a se înregistra în SUMAL 2.0, neputând astfel să respecte aceste norme.
    3. Imposibilitatea tehnică: Aplicația SUMAL 2.0 permitea emiterea de avize de însoțire pentru persoane fizice neînregistrate ca transportatori profesioniști, ceea ce a dus la concluzia că petentul nu putea fi sancționat pentru o obligație pe care nu o putea îndeplini din cauza limitărilor sistemului.

    📜 Raționamentul detaliat al instanței

    Importanța Răspunsului Gărzii Forestiere Focșani Instanța de apel a subliniat importanța adresei emise de Garda Forestieră Focșani, care a clarificat că înregistrarea ca transportator profesionist în SUMAL 2.0 era imposibilă pentru persoanele fizice în perioada respectivă. Acest răspuns a fost esențial pentru decizia de a admite apelul și de a anula sancțiunile aplicate petentului.

    🌟 Contribuția avocatului enciu

    Un rol crucial în această victorie l-a avut avocatul enciu, care a demonstrat cu succes că petentul nu putea fi considerat vinovat datorită imposibilității tehnice de a se înregistra ca transportator profesionist. Profesionalismul și dedicarea echipei juridice au fost esențiale pentru această decizie justă.

    ✨ Metaetichete:

    #Justitie #Vrancea #HotarareJudecatoreasca #Dreptate #avocatenciu #SUMAL #TransportMaterialLemnos #TribunalulVrancea #VictorieJuridica #EchipaJuridica

    🔗 Distribuie pentru a susține dreptatea!

    Această decizie este un exemplu clar de cum instanțele de judecată pot rectifica situații în care legislația și sistemele tehnice nu se aliniază corect. Felicitări tuturor celor implicați! 🙌

    Fragment complet din raționamentul instanței:

    În fapt, Tribunalul reține că prin procesul verbal de contravenție seria CCS nr. 0406xxx/5.04.2022, petentului i s-a aplicat sancțiunea principală a avertismentului și sancțiunea complementară a confiscării cantității de 42,21 mc lemn de foc diferite specii, urmare a încălcării disp. art. 19 alin.2 lit. c din Legea 171/2010. Fapta reținută în sarcina petentului constă în aceea că în perioada 01.07.2021-05.01.2022 a transportat în numele propriu cu autoutilitara marca Iveco înmatriculată sub nr. VN-xx-xxx calitatea totală de 40,60 mc de material lemnos din diferite specii înscrise detaliat în anexa care însoțește procesul verbal printr-un număr de 9 avize de însoțire a materialului lemnos, niciunul pentru o cantitate mai mare de 10 mc/aviz, fără proveniență legală. În sensul că transportând o cantitate mai mare de 20 mc în 12 luni consecutive, normele tehnice în vigoare îl asimilează transportatorilor profesioniști care sunt obligați să utilizeze SUMAL 2.0 și să încarce în sistem fotografii ale materialului lemnos transportat, precum și poziția GPS.

    Deși O.G. 2/2001 nu conține referiri exprese la valoarea probatorie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, Tribunalul reține că acesta este un act administrativ cu caracter individual și se va bucura de prezumția de legalitate și veridicitate aplicabilă actelor administrative în măsura în care a fost legal întocmit. Actele administrative se bucură de această prezumție, la baza aplicării acesteia stând faptul că agentul constatator, ca reprezentant al autorității publice, menționează întocmai faptele pe care le constată personal sau prin mijloace tehnice certificate. Prezumția că cele reținute de către agentul constatator reflectă situația de fapt este o prezumție relativă ce poate fi răsturnată cu orice mijloc de probă.

    Aplicarea unor prezumții de fapt sau de drept nu este incompatibilă prin ea însăși cu dispozițiile art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la prezumția de nevinovăție, sub aspectul sarcinii probei fiind esențială respectarea de către state a principiului proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin reglementarea acestor prezumții, astfel cum s-a reținut și în cauzele Salabiaku vs. Franța din 07.10.1998 și Blum vs. Austria din 03.02.2005.

    Așadar, pentru a putea avea relevanță probatorie, procesul-verbal de contravenție trebuie să îndeplinească condițiile de legalitate prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001.

    Potrivit art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie să conțină descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, a orei și a locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei sau a pagubelor pricinuite. Această cerință se circumscrie necesității unei descrieri corespunzătoare a faptei care să permită identificarea elementelor constitutive ale contravenției.

    Analizând cuprinsul procesului de contravenție, instanța reține că fapta este suficient descrisă prin raportare la textele legale incidente, modul de descriere permițând încadrarea în textul de lege incriminator și stabilirea sancțiunilor aplicabile, petentul nefiind în imposibilitatea de a-și face apărările corespunzătoare în cauză.

    În ceea ce privește critica de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție referitoare la necomunicarea anexei la procesul-verbal, instanța reține că aceasta nu este de natură să atragă nulitatea procesului-verbal de contravenție de vreme ce a luat cunoștință de conținutul acesteia odată cu întâmpinarea depusă de intimat.

    Prin urmare, Tribunalul reține că procesul-verbal de contravenție a fost legal întocmit cu respectarea art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.

    Sub aspectul temeiniciei, având în vedere că procesul-verbal atacat este legal întocmit, acesta beneficiază de prezumția de temeinicie aplicabilă actelor administrative, reprezintă în sine un mijloc de probă concludent care reclamă din partea celui „acuzat” de săvârșirea faptei ieșirea din pasivitate prin propunerea de probe care să poată răsturna prezumția relativă, iar simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității nu poate răsturna prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal.

    În cauză, instanța reține că procesul-verbal a fost încheiat prin constatarea nemijlocită a faptei de către agentul constatator aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale, beneficiind astfel de prezumția de autenticitate și veridicitate și având forță probantă prin el însuși față de fapta imputată petentului, nefiind necesară utilizarea unor mijloace tehnice pentru dovedirea faptei.

    În fapt, potrivit procesului-verbal de contravenție, Tribunalul reține că petentul a fost sancționat pentru că în perioada 01.07.2021-05.01.2022 a transportat în numele propriu cu autoutilitara marca Iveco înmatriculată sub nr. VN-xx-xxx calitatea totală de 40,60 mc de material lemnos din diferite specii înscrise detaliat în anexa care însoțește procesul verbal printr-un număr de 9 avize de însoțire a materialului lemnos, niciunul pentru o cantiate mai mare de 10 mc/aviz, fără proveniență legală. Având în vedere că a transportat o cantitate mai mare de 20 mc în 12 luni consecutive, normele silvice în vigoare îl asimilează transportatorilor profesioniști fiind obligat să utilizeze aplicația informativă SUMAL 2.0, să aplice în sistem fotografii ale materialului lemnos transportat și să înregistreze traseul parcurs prin GPS.

    S-a aplicat petentului sancțiunea principală a amenzii de avertismentului conf. art. 19 alin.2 lit. c coroborat cu art. 10 alin. 10 din Legea nr. 171/2010 și sancțiunea complementară a confiscării valorice a cantității totale de 40,60 mc material lemnos (6116,71 lei fără TVA) în temeiul disp. art. 22 alin. 6 și 7 din același act normativ.

    Astfel, conform dispozițiilor art. 19 alin.1 lit.c din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice: Constituie contravenții silvice dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să constituie infracțiuni și se sancționează cu amendă și cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără proveniență legală așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase. Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei pentru un volum cuprins între 01 și 10 mc inclusiv;

    Referitor la înțelesul noțiunii de „proveniență legală” Tribunalul reține ca fiind incidente disp. art. 8 din HG 497/2020 privind aprobarea NORMELOR referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn care prevăd: (1) În timpul transportului materialelor lemnoase documentul care dovedește proveniența acestora și care trebuie să însoțească transportul este avizul de însoțire materiale lemnoase, denumit în continuare aviz de însoțire, emis în aplicația SUMAL 2.0 Avize care nu se află în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 12.

    Or potrivit disp. art. 12 alin. 1 lit. a) din Norme: (1) Materialele lemnoase nu au proveniență în următoarele situații: a) dacă la expedierea/transportul/primirea/depozitarea/prelucrarea acestora nu sunt însoțite de aviz de însoțire pdf/print, potrivit anexei nr. 5 descărcat din SUMAL 2.0 sau de aviz de însoțire în format letric, potrivit anexei nr. 2 sau pdf potrivit anexei nr. 5 în situația în care transportatorul nu are calitate de transportator profesionist, sau după caz însoțite de aviz de însoțire aflat pe dispozitivul mobil al transportatorului profesionist, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 8 alin. (6);

    Potrivit art. 10 alin. 1 din Norme: (1) La momentul începerii transportului materialelor lemnoase, emitentul avizului de însoțire este obligat să introducă în aplicația SUMAL 2.0 următoarele informații: a) în situația efectuării transportului de către un transportator profesionist, emitentul completează informațiile standardizate în SUMAL 2.0 care generează avizul de însoțire cu stare online/offline și îl transmite în format electronic către transportatorul profesionist.

    Potrivit art. 8 alin. 1 din Norme: În timpul transportului materialelor lemnoase/produselor din lemn documentul care dovedește proveniența acestora și care trebuie să însoțească transportul este avizul de însoțire materiale lemnoase/produse din lemn denumit în continuare aviz de însoțire al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5 și trei fotografii ale mijlocului de transport încărcat, după caz.

    Potrivit art. 10 alin. 3 din Norme: După primirea avizului de însoțire în format electronic de la emitent, transportatorul profesionist realizează patru fotografii ale mijlocului de transport încărcat – față, spate, lateral și kilometrajul indicat la bord înaintea deplasării, utilizând SUMAL 2.0 Avize; fotografia realizată din spate trebuie să cuprindă întreaga încărcătură și numărul de înmatriculare al mijlocului de transport. În situația în care transportul se realizează cu atelaje naval sau feroviar, nu există obligația realizării a trei fotografii ale mijlocului de transport.

    Potrivit art. 10 alin. 10 din Norme: Materialele lemnoase expediate/transportate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (3) sunt considerate de proveniență ilegală.

    Potrivit art. 4 alin. 4 lit. e) din Norme: Utilizarea SUMAL 2.0 Avize este obligatorie pentru: e) transportatorii de materiale lemnoase/produse din lemn care au calitatea de profesioniști.

    Potrivit art. 1 lit. t. din Anexa nr. 1 la Norme de aplicare a HG nr. 497/2020: transportator profesionist este orice persoană care transportă într-o perioadă de 12 luni consecutive un volum de materiale lemnoase/produse din lemn mai mare de 20 mc; calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0.

    Din interpretarea sistematică a acestor prevederi rezultă pe de o parte că este considerată transportator profesionist orice persoană care transportă într-o perioadă de 12 luni consecutive un volum de materiale lemnoase/produse din lemn mai mare de 20 mc, aceasta fiind obligată să se înregistreze în SUMAL 2.0. Calitatea de transportator profesionist se dobândește în temeiul legii prin depășirea cantității de 20 mc transportați în cursul a 12 luni consecutive, iar înregistrarea în SUMAL vizează doar opozabilitatea față de terți a acestei calități, astfel că este neîntemeiată susținerea apelantului în sensul că dobândirea calității de transportator profesionist este o vocație, iar nu o obligație. Pe lângă obligația înregistrării în SUMAL, Normele privind referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase obligă transportatorul profesionist ca în cazul fiecărui transport de material lemnos, cu excepția celor realizate cu atelaje naval sau feroviar, după primirea avizului de însoțire de la emitent, să realizeze patru fotografii ale mijlocului de transport încărcat – față, spate, lateral și kilometrajul indicat la bord înaintea deplasării, utilizând SUMAL 2.0 Avize. În cazul neîndeplinirii acestei obligații, potrivit art. 10 alin. 10 din Norme, materialul lemnos este considerat fără proveniență legală, iar transportul acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 19 alin. 1 lit.a din Legea nr. 171/2010.

    Rezultă astfel că pentru existența contravenției, subiectul activ este calificat prin calitatea de transportator profesionist, calitate care se dobândește în cazul depășirii cantității de 20 mc material lemnos transportată într-o perioadă de 12 luni consecutive. Pe cale de consecință, transportul efectuat de o persoană fizică sau juridică ce în prealabil nu era transportator profesionist, în limita celor 20 mc, nu intră sub incidența dispozițiilor art. 10 alin.3 și 10 din Norme și art. 19 alin. 1 lit.a din Legea nr. 171/2010.

    În speța de față, din analiza situației depuse de intimată în urma interogării aplicației SUMAL AGENT (f.26-36 dosar fond) rezultă că în perioada 01.07.2021-05.01.2022 a transportat în numele propriu cu autoutilitara marca Iveco înmatriculată sub nr. VN-xx-xxx cantitatea totală de 40,60 mc de material lemnos din diferite specii printr-un numar de 9 avize de însoțire a materialului lemnos, cu excluderea cantității de 20 mc material lemnos, așa cum se reține în raportul agentului constatator-f. 17-18-dosar fond.

    În consecință, Tribunalul reține că apelantul a avut calitatea de transportator profesionist în sensul normelor de mai sus pentru transporturile efectuate în perioada 01.07.2021-05.01.2022 în numele propriu cu autoutilitara marca Iveco înmatriculată sub nr. VN-xx-xxx pentru cantitatea totală de 40,60 mc de material lemnos din diferite specii înscrise detaliat în anexa care însoțește procesul verbal, printr-un număr de 9 avize de însoțire a materialului lemnos, așa cum rezultă din verificările SUMAL 2.0 AGENT.

    Referitor la critica apelantului în sensul că în mod eronat prima instanță nu a ținut cont de 5370/31.08.2022 emisă de Garda Forestieră și depusă la dosar, instanța de apel reține că este nefondată.

    În acest sens, instanța de apel reține că această adresă nu a fost depusă la dosarul de fond, fiind emisă de Garda Forestieră Focșani la solicitarea Judecătoriei Panciu într-un alt dosar xxx/275/2022, fiind depusă pentru prima dată în apel.

    Cu toate acestea, instanța de apel nu poate ignora valoarea probatorie a acesteia, urmând a analiza conținutul acesteia prin raportare la prezenta cauză.

    Astfel, în cuprinsul acestei adrese se arată de către Garda Forestieră Focșani că înregistrarea unei persoane ca și transportator profesionist în SUMAL 2.0 se putea face pe baza CNP-ului, a numelui persoanei fizice și a adresei din actul de identitate doar de către un angajator persoana juridică care avea calitatea de profesionist, adică înregistrată în sistem. La nivelul Gărzii forestiere se puteau înregistra doar entitățile înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului, precum și administratorii acestora. Prin urmare, Garda Forestieră Focșani nu a înregistrat persoane fizice domiciliate în raza județului Vrancea ca și transportator profesionist în condițiile art. 25. alin. [11] din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 118/27.01.2021 decât după modificarea acestui ordin, respectiv după data de 12.05.2022. Mai mult, s-a arătat că în perioada 11.09.2021-10.03.2022 aplicația SUMAL 2.0 permitea emiterea de avize de însoțire a materialelor lemnoase pentru persoanele fizice neînregistrate ca transportatori profesioniști, chiar dacă transportau o cantitate mai mare de 20 mc într-o perioadă de 12 luni consecutive.

    Prin urmare, instanța de apel reține că este întemeiată critica petentului în sensul că se afla în imposibilitatea de a se înregistra în SUMAL ca transportator profesionist persoană fizică, însă această împrejurare nu poate fi analizată din perspectiva unui caz fortuit, ci mai degrabă sub aspectul neimputabilității faptei.

    Așadar, Tribunalul reține că atâta timp cât din punct de vedere tehnic petentul nu se putea înregistra în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist-persoană fizică pentru perioada 01.07.2021-05.01.2022, iar această aplicație permitea emiterea de avize de însoțire a materialelor lemnoase pentru persoanele fizice neînregistrate ca transportatori profesioniști, chiar dacă transportau o cantitate mai mare de 20 mc într-o perioadă de 12 luni consecutive, fapta constatată nu îi poate fi imputabilă acestuia, fiind săvârșită fără vinovăție.

    Pentru aceste considerente, instanța de apel va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată, iar în rejudecare va admite plângerea contravențională, va anula procesul-verbal de contravenție seria CCS nr. 0406xxx/05.04.2022 cu exonerarea petentului de sancțiunile principale și complementare aplicate.

    În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., față de soluția de admitere a apelului și văzând cererea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată din cuprinsul notelor scrise depuse la 04.03.2024, Tribunalul va dispune obligarea intimatului la plata către apelant a sumei de 40 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru prima instanță și apel.

    PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

    DECIDE:

    Admite apelul declarat de petent A.A.A. CNP. xxxxxxxxxxx domiciliat în comuna S., județul Vrancea, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. E.N. cu sediul în com. V., str. Inv. P. Saragea nr. 13, județul Vrancea, împotriva sentinței civile nr. și pe intimat IPJ VRANCEA- (Secția 10 Poliție Rurală Panciu) cu sediul în Focșani, str. Cezar Bolliac nr. 12, județul Vrancea, având ca obiect plângere contravențională PV SERIA CCS NR. 0406XXX/5.04.2022.

    Schimbă în tot sentința apelată și în rejudecare admite plângerea contravențională.

    Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CCS nr. 0406xxxx/05.04.2022 cu exonerarea petentului de sancțiunile principale și complementare aplicate.

    Obligă intimatul la plata către apelant a sumei de 40000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru prima instanță și apel.

    Definitivă.

    Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței astăzi, 30 mai 2024.

  • Anularea proceselor verbale de contravenție la regimul silvic: Decizia Civila Nr. xxx/2024 – transport material lemnos cu GPS-ul oprit

    ROMÂNIA

    TRIBUNALUL VRANCEA

    SECTIA A II-A CIVILA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV FISCAL

    Decizia Civila Nr. xxx/2024

    Ședința publică de la 08 Aprilie 2024

    Completul compus din:

    PREȘEDINTE

    Judecător

    Grefier

    Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul IPJ Vrancea, cu sediul in Focșani, jud Vrancea, in contradictoriu cu intimatul A.A.A., cu domiciliul in com Vârteșcoiu, str. Inv. P. Saragea, nr. 13, jud Vrancea, împotriva sentinței civile nr. 584/09.05.2023, pronunțata de Judecatoria Panciu in dosar nr. XXX/275/2023, având ca obiect anulare procese verbale de contravenție seria CCS. nr. 0464739/2.01.2023, seria CCS. nr. 0464732/2.01.2023, seria CCS. nr. 0464729/2.01.2023, seria CCS. nr. 0464738/2.01.2023, seria CCS. nr. 0464730/2.01.2023,

    S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței ca procedura de citare este legal îndeplinita si ca la dosar s-a depus dovada achitării taxei de timbru, după care

    În temeiul dispozițiilor art. 131 cu ref. la 95 alin.2 Cod procedură civilă și art.34 din OG 2/2001 instanța își verifică competenta și constată că este competentă general, material și teritorial; că în cauză calea de atac s-a exercitat în termenul prevăzut de art.468 Cod pr. civ.

    Instanța, considerându-se lămurită, în raport de dispozițiile art.479 Cod pr. civ. în temeiul dispozițiilor art.244 alin. I raportat la dispozițiile art. 482 Cod pr. civ. constată terminată cercetarea judecătorească și față de lipsa părților rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.

    TRIBUNALUL

    Asupra cauzei civile de față;

    Prin sentința civila nr. 584 din 09.05.2023, pronunțata in dosarul nr. 345/275/2023, Judecătoria Panciu a admis plângerile contravenționale formulate împotriva proceselor verbale de contravenție SERIA CCS NR. 0464739/2.01.2023, SERIA CCS NR. 0464742/2.01.2023, SERIA CCS NR. 0464732/2.01.2023, SERIA CCS NR. 0464729/2.01.2023, SERIA CCS NR. 0464738/2.01.2023 și SERIA CCS NR. 0464730/2.01.2023. Totodată, a dispus anularea acestora, cu consecința exonerării petentului de sancțiunile aplicate și cu obligarea intimatei la plata către petent a sumei de 7.320 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (120 lei, cu titlu de taxa judiciara de timbru si respectiv 7.200 lei, cu titlu de onorariu avocat).

    Prin cererea de apel, IPJ Vrancea a criticat sentința de fond sub aspectul temeiniciei, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și modificarea acesteia in sensul respingerii plângerii contravenționale.

    In motivare, a învederat că întocmirea unui număr de 6 procese-verbale de contravenție în data de 02.02.2023, pentru fapte săvârșite anterior nu încalcă prevederile legale, având în vedere că agentul a respectat termenul de 6 luni, prevăzut în art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001. De asemenea, arată că agentul constatator nu a încălcat prevederile art. 20 din PG nr. 2/2001, având în vedere că agentul constatator doar a întocmit procesele-verbale în data de 02.01.2023, constatarea faptei fiind anterioară întocmirii proceselor-verbale, agentul constatator având termen de 6 luni pentru întocmirea procesului-verbal de la data săvârșirii faptei. Mai susține că instanța de fond a acordat intimatului o clemență exagerată, aplicând în cazul acestuia prevederile OG nr. 2/2001 referitoare la exonerarea de răspundere. Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, consideră că suma imputată apelantei este exagerată și nejustificată, sens în care solicită micșorarea cuantumului avocatului ales.

    În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.

    În probațiune, a depus la dosar un set de înscrisuri.

    A solicitat judecata în lipsă.

    Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

    În apel nu au fost propuse probe, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 478 alin. 2 CPC, s-au avut în vedere probele încuviințate și administrate la prima instanță.

    Analizând apelul prin prisma motivelor de apel, în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 2 CPC, Tribunalul îl constată întemeiat pentru considerentele arătate în continuare:

    In ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, instanța de fond a admis plângerile contravenționale conexate față de dispozițiile art. 20 din OG 2/2001, potrivit cărora „dacă o persoana săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal”, iar, în speța, la data de 2.01.2023, agentul constatator a încheiat un număr de 6 procese verbale de constatare a contravenției diferite, cu încălcarea disp. art. 20 din OG 2/2001.

    In acord cu apelantul, Tribunalul reține că instanța de fond a aplicat eronat dispozițiile art. 20 din OG nr. 2/2001, întrucât deși același agent constatator, respectiv B.B.B. nu a încheiat un sigur proces-verbal de contravenție, ci mai multe procese-verbale de contravenție, articolul sus menționat nu este incident, întrucât nu ne aflăm în prezența unor contravenții constatate în același timp, ci de contravenții constatate la date diferite. Astfel, doar întocmirea acestora de către agentul constatator este efectuată la data de 02.01.2023, în timp ce constatarea lor este efectuată în perioada iulie-august 2022.

    Cu privire faptele contravenționale săvârșite în perioada iulie-august 2022 apelantul susține că, în mod legal, s-au întocmit șase procese-verbale de contravenție, în timp ce intimatul susține că trebuia reținută o singură faptă contravențională în formă continuată.

    Tribunalul reține că dispozițiile OG nr.2/2001 nu reglementează în mod expres ipoteza contravenției continuate, prevederile art. 13 referindu-se exclusiv la contravenția continuă. Cu toate acestea, Tribunalul admite că raportat la dispozițiile art. 47 din OG nr. 2/2001 și art. 35 C. pen., legiuitorul nici nu a exclus în mod expres existența în materie contravențională a unității contravenției continuate.

    In aceste condiții, instanța trebuie să verifice dacă în speță, faptele materiale săvârșite de către pot fi încadrate sub aspectul săvârșirii unei singure contravenții continuate ori suntem în prezența unui concurs de contravenții, astfel cum a reținut agentul constatator.

    In acest sens, instanța că potrivit practicii și doctrinei cristalizate în materie penală adaptate materiei contravenționale, infracțiunea continuată este caracterizată printr-o unitate de acțiuni sau inacțiuni săvârșite la un anumit interval de timp, acțiunile/inacțiunile să prezinte fiecare în parte conținutul aceleași contravenții, identitate de subiect activ și identitate de rezoluție contravențională. Cu alte cuvinte, distincția dintre contravenția continuată și concurs este dată de unitatea de rezoluție care fiind un proces intern, psihic al făptuitorului se obiectivează în elemente exterioare, respectiv din modul în care au fost săvârșite acțiunile/inacțiunile, intervalul de timp etc. Astfel, excluderea formei continuate trebuie să poată fi justificată în mod rațional și obiectiv. Edificatoare sunt astfel considerentele Curții Constituționale care prin decizia nr. 368/2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) și ale art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a statuat că „28. (…) potrivit practicii judiciare cristalizate sub imperiul Codului penal din 1969, pentru a stabili dacă toate acțiunile sau inacțiunile au fost comise în realizarea aceleiași rezoluții infracționale sau dacă își au sursa în rezoluții distincte este indispensabilă examinarea tuturor împrejurărilor de fapt și a condițiilor în care au fost săvârșite, putând fi avută în vedere, printre alte elemente, și identitatea persoanei vătămate. De asemenea, alte criterii de stabilire a existenței infracțiunii continuate ar putea fi: săvârșirea la intervale de timp relativ scurte a acțiunilor componente; comiterea acțiunilor asupra unor bunuri de același fel; folosirea acelorași metode, procedee, mijloace; comiterea acțiunilor în aceleași împrejurări sau condiții, precum și unitatea de scop. Fiind chemată să se pronunțe asupra unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „diferența de obiect sau de subiect pasiv al infracțiunii nu poate determina pulverizarea unei acțiuni unice sau repetate în timp, îndeplinite în realizarea aceleiași rezoluții, în tot atâtea infracțiuni autonome concurente câte bunuri sau persoane au făcut obiectul acelei acțiuni” [Decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 15 noiembrie 2007].”

    Aplicând aceste principii la speță, Tribunalul constată că sunt întrunite în speță condițiile reținerii săvârșirii faptei în formă continuată cât timp sunt identice cele 6 acțiuni săvârșite de către intimat (constând în transport auto de materiale lemnoase având oprit receptorul GPS al dispozitivului mobil pe toată durata transportului până la destinație,

    normele silvice în vigoare asimilându-l ca transportator profesionist care este obligat prin lege să se înregistreze în aplicația Sumal 2.0 traseul parcurs, materialul lemnos fiind considerat fără proveniență) și se circumscriu contravenției prevăzute de art. 19 alin. 2 indice 3 lit. b din Legea nr. 171/2010, fiind săvârșite la intervale relativ scurte de timp, transporturile fiind efectuate în perioada iulie-august 2022, iar din împrejurările de săvârșire rezultă și identitatea rezoluției contravenționale.

    În lipsa unei justificări obiective și rezonabile pentru reținerea existenței unui concurs de contravenții, respectiv a dovedirii de către apelant a faptului că la baza fiecărei acțiuni a existat o rezoluție distinctă, diferită de cea care rezultă din împrejurările de mai sus, Tribunalul nu poate reține argumentația apelantului de constatare a șase contravenții, tratamentul sancționator mai blând al contravenției continuate față de concurs fiind o consecință a reglementării legale și nu poate constitui un considerent pentru înlăturarea acestui regim sancționator. Astfel, în cazul contravențiilor continuate, fiecare faptă materială trebuie să îndeplinească elementele de tipicitate ale normei de incriminare, consumându-se la momentul producerii rezultatului însă în integralitatea sa, unitatea contravențională continuată cunoaște și un moment al epuizării când încetează conduita ilicită ori se constată săvârșirea ei.

    Pentru aceste motive, Tribunalul reține că în mod nelegal agentul constatator a reținut în sarcina intimatului săvârșirea a 6 contravenții distincte, cu nesocotirea faptului că aceste acțiuni reprezentau fapte materiale din cuprinsul uneia și aceleiași contravenții prevăzute de art. 19 alin.2 indice 3 lit. b din Legea nr. 171/2010, caz în care s-ar fi impus întocmirea unui singur proces-verbal de contravenție și aplicarea unei singure sancțiuni principale.

    In ceea ce privește sancțiunea aplicabilă proceselor-verbale de contravenție, contrar susținerilor apelantului, în mod evident aceasta este nulitatea absolută a proceselor-verbale de contravenție întocmite cu nesocotirea acestei încadrări juridice care însă se va extinde asupra tuturor actelor de sancționare. Astfel, în speță, trebuia întocmit un singur proces-verbal de contravenție, ca urmare a constatării unei contravenții continuate, în care încălcarea obligației legale durează în timp, astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 alin. 2 teza a doua din OG nr. 2/2001. Vătămarea este evidentă întrucât regimul sancționator este diferit în cadrul contravențiilor continue, potrivit art. IO alin. 2 din același act normativ. Pe cale de consecința, instanța constată că agentul constatator nu a încadrat corect în drept faptele concrete reținute în sarcina intimatului, procesele-verbale de contravenție fiind viciate, iar instanța nu poate proceda la încadrarea în drept a faptelor contravenționale.

    In concluzie, Tribunalul va menține însă soluția instanței de fond, dar cu altă motivare, având în vedere că, în speță, suntem în prezența unei contravenții continuate, întrucât activitatea contravențională s-a prelungit în timp după momentul consumării, respectiv până la epuizarea contravenției. Pe de altă parte, contravențiile continue permit anumite discontinuități determinate de specificul acțiunii contravenției. Or, în cauză, în perioada iulie-august 2022, intimatul a desfășurat acțiunea de transport auto materiale lemnoase având oprit receptorul GPS al dispozitivului mobil pe toată durata transportului până la destinație, în baza aceleiași rezoluții infracționale, iar agentul constatator, deși a întocmit toate procesele-verbale de contravenție criticate în aceeași dată, respectiv 02.01.2023, și, prin urmare, putea cu ușurință observa că ne aflăm în prezenta unei contravenții continuate, acesta a eludat prevederile art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001, întocmind un număr de șase procese-verbale de contravenție.

    In ceea ce privește al doilea motiv de apel privind cheltuielile de judecată, instanța reține incidența dispozițiilor art.451 alin. 1 și 2 C.p.c., Cuantumul cheltuielilor de judecată, în conformitate cu care „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.”

    Potrivit acestor dispoziții, cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial pot fi reduse motivat atunci când acestea sunt vădit disproporționate în raport cu valoarea și complexitatea cauzei precum și activitatea desfășurată de avocat, ținând cont de circumstanțele cauzei.

    Aplicând aceste principii la speță, raportat la împrejurările concrete ale speței, constând în aceea că la data de 02.01.2023 intimatului i s-au comunicat 6 procese-verbale de contravenție prin care s-a reținut săvârșirea a 6 fapte contravenționale cu conținut similar, iar în urma acestei împrejurări a formulat 6 plângeri contravenționale cu un conținut identic, Tribunalul apreciază că se impune reconsiderarea raportului de proporționalitate dintre activitatea efectiv desfășurată de avocat și suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.

    Astfel, dintre activitățile desfășurate de avocat, în mod evident activitatea de cercetare și redactare cerere introductivă, concluzii scrise etc. aferentă fiecărei plângeri contravenționale are caracter repetitiv, ceea ce impune și reducerea cheltuielilor de judecată solicitate cu titlul de onorariu. Instanța recunoaște că este dreptul potestativ al reclamantului de a formula pretenții chiar aflate în strânsă legătură, cum este cazul în speță, pe calea unei singure cereri de chemare în judecată ori a unor cereri distincte, drept care nu poate fi cenzurat de instanță și nu este susceptibil de abuz. Cu toate acestea, dispoziția de obligare a părții căzute în pretenții la plata cheltuielilor de judecată nu poate să ignore activitatea efectiv desfășurată de avocatul care a reprezentat interesele părții care a câștigat procesul.

    Or, în aceste condiții, Tribunalul apreciază că valoarea onorariului avocațial solicitat în primă instanță apare ca fiind disproporționat prin raportare la activitatea propriu-zisă a avocatului (redactare cerere cu caracter repetitiv și reprezentare a reclamantului), și se impune admiterea apelului formulat de către apelantul IPJ Vrancea, schimbarea în parte a sentinței și reducerea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial la care va fi obligată această parte la suma de 3.000 de lei, fără ca dispoziția instanței să aibă ca efect modificarea raporturilor dintre avocat și partea reprezentată.Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța va admite în parte apelul și va schimba in parte sentința de fond, iar, în rejudecare, va dispune reducerea onorariului avocațial de la 7200 lei la 3.000 de lei, cu menținerea celorlalte dispoziții ale instanței de fond